De când am aflat că sunt însărcinată, în mod firesc am început să mă gândesc la tot ce urmează. Soțul meu și-a dorit enorm de mult să avem o fetiță și influențată de entuziasmul lui, m-am pregătit mental pentru vestea că vom fi părinți de fată. Destinul ne-a pregătit însă o mare surpriză. Omulețul din pântecul meu era băiețel. Vestea aceasta minunată m-a bucurat și m-a înspăimântat în egală măsură. Oarecum în mintea mea era mai natural instinctul de a crește o fetiță. Mă gândeam că o voi îmbrăca frumos și îi voi cânta, că o voi învața să fie puternică și independentă dar să nu își piardă niciodată feminitatea. Mă pregăteam să o învăț tot ce știu din propriile mele experiențe și trăiri.
Dar viața mi-a dat o altă provocare. Să cresc un băiețel care să devină un bărbat bun, onest, cald, dar în același timp puternic, capabil să ocrotească și să susțină într-o zi o familie. În timp ce mi-l imaginam și îl vedeam doar în vise mi-am făcut o mie de planuri pentru el. Îmi doream să îl învăț să vorbească întotdeauna corect, acum că îl cunosc îmi doresc să vorbească frumos, să fie mereu politicos și amabil. Înainte să îl cunosc îmi doream să moștenească ochii albaștri ai tatălui său, dar acum că il privesc nu imi pot imagina un omuleț mai frumos decât el, așa cum e, cu ochișorii negri migdalați si părul blond ca soarele. Înainte să vină pe lume îmi doream să facă sport, să cânte la un instrument, acum că îl am îmi doresc să facă doar ceea ce îl face fericit. Înainte mă întrebam dacă voi rezista doi ani cu el acasă, acum că e cu mine doi ani par atât de puțin!
Încă mă gândesc des la această responsabilitate enormă. Puiuțul meu iubit într-o zi va pleca în lume. Sper ca toți cei care-l vor cunoaște să îl placă și să îl trateze frumos. Sper să fie bun și blând mereu dar și ambițios, hotărât și proactiv. Sper să trateze orice femeie cu respect și demnitate, dar și cu tandrețe și căldură. Sper să cucerească lumea și să cunoască fericirea deplină. Și mai sper ca în adâncul inimii lui sa existe întotdeauna dorul de casă. Sper să mai treacă pe la părinți și să îi mai sune. Sper să mai primească cu drag un pupic de la mama, pe lângă cele câteva milioane care îi sunt deja așezați pe obraji.
Da, mă gândesc mereu cum să cresc un bărbat puternic, onest și integru dar în același timp cald și frumos la suflet. Răspunsul îl găsesc ușor, privind în ochii părinților mei acolo unde mă văd pe mine și în spatele meu văd un munte de dragoste. Am să fac la fel la rândul meu. Am să îi dau tot sufletul meu și toată dragostea de mamă și am să sper că e de ajuns.
Apoi o să îi dau aripi să zboare și toată încrederea că face ceea ce trebuie atunci când își ascultă inima. Am să îi mai dau și siguranța că oricând se simte trist sau singur, oricând e obosit sau neînțeles, sau pur și simplu oricând i se face dor, mama și tata îl așteaptă cu drag acasă.
Imagine de Olya Adamovich de la Pixabay