De-a lungul vieții sunt câteva momente cheie de care ne aducem aminte cu drag sau cu tristețe pentru totdeuna. Luna octombrie reprezintă pentru noi un astfel de reper. Mie îmi place să o numesc luna familiei noastre.
La început de octombrie, cu doi ani în urmă, ne-am unit destinele într-o mare de emoții în prezența tuturor oamenilor dragi. Am înaintat spre iubitul meu la brațul tatălui meu și am simțit cum, cu fiecare pas făcut înspre altar eram mai aproape să devenim cu adevărat o familie.
Am aflat apoi că familia înseamnă mai mult decât o fotografie frumoasă într-un cadru idilic. E un sentiment mai minunat ca o zi caldă de primăvară și mai pur ca un izvor de munte. Voi păstra mereu în suflet momentul în care am văzut emoția din privirea lui atunci când și-a văzut pentru prima oară mireasa. Și mi-am promis că acel moment îmi va fi de ajuns o viață ca să-mi alunge toate îndoielile. Pentru că ele vor exista.
Familia înseamnă și lacrimi și frustrare și insomnie și teamă. E un univers întreg în toată complexitatea lui. Familia e cel mai cald loc, dar e mai greu de păstrat ca un fulg de nea în palmă. Familia e contradicția supremă, e legătura care pe cât e de puternica e în același timp efemeră.
Sunt atâtea exemple în jurul nostru de oameni care par să renunțe foarte ușor la tot ce au clădit împreună. Într-o lume a vitezei și a realității virtuale, pare atât de greu să găsești timp pentru dragoste. E defapt tot mai greu să oferi timp celor dragi. Cu atât de multe alternative, timpul a devenit cel mai de preț dar pe care îl dăruim. O oră petrecută cu părinții care ne așteaptă cu drag acasă, o oră petrecută în doi, o oră în care ne jucăm cu copiii fără a sta cu ochii în telefon, o oră poate să însemne atât de mult! Momentele speciale devin cu atât mai importante cu cât devine timpul mai scurt.
Finalul lunii octombrie a înseamnat desăvârșirea familiei noastre. În penultima zi a lunii, anul trecut, ne-am cunoscut minunea. Cel mai frumos cadou pe care îl dăruiește dragostea: un pui de om. Când l-am privit prima dată am descoperit cât de profundă poate să fie iubirea. Când i-am văzut tatăl ținând-ul în brațe am descoperit cum arată perfecțiunea. Acel moment va aminti pentru totdeuna de ce l-am ales. Acel moment mă va ajuta să nu renunț niciodată.
În viața de cuplu vor fi mereu certuri, oboseală, cuvinte nespuse și frustrare. Uneori va exista furie și nerăbdare, dar ele nu vor fi niciodată mai puternice decât cele mai frumoase sentimente care ne-au adus împreună. Depinde doar de noi să le păstrăm mereu vii în suflet și în amintire ca să rămânem întotdeauna o familie fericită.
Foto: Paul Fănățan