Puiul meu cel mare, să nu te îndoiești vreodată de iubirea mamei. Dragostea mamei pentru tine e mai mare decât universul!
În seara asta înainte de culcare mi-am așezat ușor nasul pe gâtul tău. Am încercat să îți mai simt mirosul de bebeluș, dar nu mai era acolo. Am inspirat adânc mirosul tău de copilaș. Și m-am simțit iar vinovată pentru că nările mele sunt pline acum de parfumul altui bebeluș. Te-am luat pe burtica mea așa cum făceam când erai mic, dar te-am ținut cu greu. Picioarele tale îmi trec deja mai jos de genunchi. Ți-am mângâiat capul care nu mai încape demult în palma mea.
Te-am tras lângă mine și mi-am înlănțuit brațele pe lângă tine. Te-am cuprins cu totul lângă pieptul meu, iar inimile noastre s-au sincronizat într-o secundă. Căci puiule, inima mea nu te-a uitat. Ți-a ascultat întâia bătaie pe când erai doar un grăunte. Te-a auzit cu mult înainte de urechea mea. Și mi-a purtat de două ori mai mult sânge prin vene, să făurească un om mic în burta mea.

Puiule drag, chiar dacă ai plecat demult de acolo, un mic loc gol a rămas înăuntrul meu. Un spațiu în care va răsuna ecoul lăsat de inima ta, mereu. Așa că nu te îngrijora vreodată. Să nu te întrebi dacă te iubesc la fel. Ce simt eu pentru tine e mai mult decât iubire.
Puiul meu drag, inimile noastre vor bate în sincron întotdeauna pană va veni și rândul meu să plec de pe pământ. Și atunci sper să găsești un mic loc gol adânc în tine. Un loc în care să se mai audă, măcar din când în când ecoul meu.
Mai multe gânduri de mămică găsești aici.
Mă găsești și pe Facebook și Instagram.
Imagine de Sherilyn Hawley de la Pixabay