Fericirea este de mai multe feluri. Poate să fie o seară cu prietenii în oraș sau zâmbetul sincer al copilului tău.
Aseară am ieșit în oraș cu prietenele mele. Am pregătit lăptic scos cu pompa pentru cea mică și am chemat bunicii să stea cu copiii. M-am îmbrăcat, m-am aranjat și am plecat.
Am petrecut 3 ore în compania oamenilor de vârsta mea. Am râs, am povestit și am mâncat ceva bun. Mi-am încărcat bateriile într-un mod diferit dar foarte plăcut și apoi am plecat spre casă. Dar când am deschis ușa am avut parte de o surpriză minunată!
Puiul meu cel mare m-a întâmpinat țopăind de fericire. O fericire cum numai un copil poate exprima. Râdea cu gurița până la urechi și a exclamat: Mami! Te-ai întors acasă! Mi-a fost foarte dor de tine!
Și mi-a sărit în brațe și și-a ascuns chipul în părul meu. Am mai fost plecați și a mai rămas cu bunicii, dar nu ne-a întâmpinat vreodată cu atâta entuziasm. Când a realizat că e cu tăticul și bunicii și doar mama lipsește, s-a declanșat ceva in suflețelul lui. Și a eliberat tot ceea ce simțea prin salturi de bucurie și râsete. Iar mie mi-a crescut inima de 1000 de ori.
Bebelușa s-a bucurat si ea să ma vadă, așa cum o fac bebelușii. Mi-a căutat sânul cu gurița și a început să tragă zgomotos. Și privindu-i am înțeles.
E frumos în lumea oamenilor mari, dar e minunat în lumea oamenilor mici!
Alte povești cu și despre doi copii găsești aici.
Foto: JoelleLC from pixabay.com