Mamele sunt acele ființe altruiste care dau tot ce au mai bun și se mulțumesc să primească prea puțin în schimb.
Cred că unele dintre cele mai dificile momente sunt acelea în care te simți neîndreptățit. Paradoxul acestui sentiment e că de obicei ceea ce ție ți se pare evident, pare să treacă neobservat de ceilalți. Acest sentiment e un mix ciudat de revoltă, neputință și furie. E un foc care arde mocnit și te erodează din interior.
Mamele se simt adesea neîndreptățite și totuși dau tot ce au mai bun
Cum ar putea să nu simtă asta când trebuie să facă atât de mult mereu?
Cel mai greu când ești mamă de copii mici e faptul că ei te vor toată. Te vor toată și de tot. Te vor atât de mult încât uneori nu mai rămâne nimic și pentru tine.
Și atunci te simți neîndreptățită, pentru că deși îi iubești ai vrea să poți spune stop. Ai vrea să pleci câteva zile să respiri, să trăiești, să te încarci. Dar când ai copii mici asta nu prea e posibil. Câteva zile se transformă în câteva ore, dacă ai atâta noroc. Și nici măcar în acele ore mintea ta nu reușește să se deconteze de la ei.
Și dacă printr-o minune reușești să te deconectezi puțin, hop apare un alt sentiment nesuferit care se ține după tine. E vina. Pentru că oricât de mult ai face și oricât de mult ai încerca, vina nu te lasă să simți că e destul.
Așa se simt mamele: neîndreptățite și vinovate. Neîndreptățite că își pun viața personală și cariera în pauză. Vinovate că nu sunt suficient de mult lângă copii atunci când se întorc la muncă. Neîndreptățite că nu au timp să se îngrijească și pe ele. Vinovate că nu aleg mereu ce e mai bun pentru copii. Neîndreptățite că nu dorm. Vinovate că sunt la capătul puterilor.
Mamele au la fel de multe nevoi ca și cei din jur, dar nu cer prea mult
Mamele nu visează la masaje și răsfăț la salon sau la spa. Se mulțumesc cu 20 de minute singure în baie.
Sunt și mamele bolnave uneori, dar se tratează în timp ce fac tot ce e nevoie pentru ceilalți. Lumea nu se oprește când suferă o mamă, dar minutele sunt ani când îi este puiul bolnav.
Și plâng și mamele uneori. Plâng în perne, plâng în noapte, plâng de oboseală și de neputință.
Dar mamele merg mereu înainte. Se reinventează și se încarcă din mers. Se alimentează cu îmbrățișări și zâmbete. Nu pot renunța vreodată pentru că oamenii care depind de ele sunt cei mai importanți. Și oamenii lor merită tot efortul.
Mai multe gânduri de mămică găsești aici.
Mă găsești și pe Facebook și Instagram.
Imagine de Irina Gavrilonoka de la Pixabay