Azi am rămas singură acasă cu bebelușa mea de 6 luni. Băiatul a plecat la creșă, tăticul la birou, pisica la plimbare. Am rămas doar noi două și privind-o m-a lovit un gând. Cât sunt bebeluși, copiii sunt cu adevărat doar ai mamei lor.
Mi-am băut cafeaua cu ea la sân, apoi i-am pupat obrăjorii și bărbia și mi-am cufundat nasul între pliurile gâtului ei. I-am pupat fiecare degețel, i-am mângâiat păruțul și am strâns-o tare la piept. M-am uitat în ochii ei migdalați și i-am admirat zâmbetul plin de dragoste pentru mine și am realizat că: E toată numai a mea!
E atât de „a mea” cum nu va mai fi vreodată. Toată lumea ei sunt eu. Toată fericirea din lume o simte doar în brațele mele. Avem o conexiune cum nu vom mai avea vreodată. Acum când doar eu știu de ce plânge, când nu e nevoie să vorbească pentru că inimile noastre încă bat în același ritm.
Bebelușii sunt în primul rând al mamelor lor. La început, când e cel mai greu. Când e cel mai obositor. E copleșitor și epuizant. Asta se întâmplă pentru că mamele pot să o facă cel mai bine. Au superputerea asta numită instinct matern. Și au un univers întreg ascuns în inimă.
Copiii sunt ai mamei o viață, dar sunt bebeluși doar un an
Acum e momentul să ne iubim până la infinit. E momentul să o țin în brațe numai eu. Să fiu egoistă. Să o agăț de mine și să fac totul cu o singură mână. E momentul să o duc cu mine peste tot, chiar și la baie și să adorm lângă ea. Apoi va crește și va fi mai mult a tatălui ei,a bunicilor și a lumii.
Spun aceste lucruri pentru că am crescut deja un bebeluș. Băiatul meu de 2 ani jumătate interacționează cu mine atât de diferit! Îmi spune că sunt frumoasă și că mă iubește. Mă lasă să îl pup doar atunci când vrea. Cere o mângâiere doar atunci când se lovește și e supărat. Apoi fuge la tăticul lui să lucreze ceva împreună.
La întrebarea: cu cine vrei să faci asta, cu mami sau cu tati? Răspunsul e atât de des: cu tati. Tati e eroul lui și asta mă bucură enorm. E semn că are un model masculin demn de urmat. Are un tătic implicat în creșterea și educarea lui. Așa va fi și în cazul ei.
Așa că mame de bebeluși mici am un sfat mare: E timpul să fiți egoiste! Folosiți fiecare zi ca să vă iubiți bebelușii exact așa cum simțiți. Bebelușenia trece atât de repede! Toate etapele dezvoltării unui copilaș sunt frumoase, dar când vor crește nu vă veți dori să îl mai vedeți pentru o secundă toddler, ci bebeluș.
Alte povești despre viața cu un bebeluș găsești aici.