Curaj mami! Ai dat viață unui om, restul e floare la ureche!
Nu vreau să fac politică. Nu vreau să fac speculații. Nu vreau să vorbesc despre bombe. Nu vreau îmi imaginez cum e ca în jurul tău să cadă bombe. Sunt doar o mamă de copii mici din Cluj care se gândește cu groază la o mamă de copii mici din Kiev. Mă doare sufletul pentru sufletul lor. Îmi strâng copiii …
Copiii aud ce spunem chiar și atunci când pare că nu o fac. Și nu uită ceea ce au auzit.
Copiii copiază ceea ce văd și ceea ce aud. Noi suntem modelele lor în care ei cred din tot sufletul. Caracterele lor sunt reflexii ale acțiunilor noastre. Comportamentele lor sunt ecoul cuvintelor pe care le spunem despre ei. Noi avem imensa responsabilitate de a desena oglinzile în care își privesc stima de sine. Cu fiecare cuvânt și fiecare gest construim oameni.
Cel mai bun tată pentru un copil nu este cel care îi schimbă scutecul. Cel mai bun tată este cel care îi oferă amintiri minunate. E cel care îl duce pe spinarea lui și face ca un căluț. Cel cu care râde și face prostiuțe. E cel care îl lasă să se cațere în locuri pe care mama le consideră periculoase. Cel care se dă cu el pe tobogane cu apă și îl aruncă în aer cu putere.
Nu mai criticați bunicii oricât de greu e uneori să nu o faceți Am scris acest articol în primul rând pentru mine și mi-am propus să îl recitesc de fiecare dată când îmi vine să îmi cert părinții. Dragi părinți care aveți, la fel ca noi, norocul de a avea bunicii aproape și dispuși să vă ajute, vă rog să …
E posibil să ai o naștere naturală fără rupturi și tăieturi în zilele noastre? Răspunsul este da! Eu am reușit de două ori. A fost nevoie doar de puțin ajutor de la mama natură, muulte exerciții Kegel și doi îngeri păzitori. Am ales să nasc la spitalul Regina Maria din Cluj și prima și a doua oară pentru că acolo …
Aseară am ieșit în oraș cu prietenele mele. Am pregătit lăptic scos cu pompa pentru cea mică și am chemat bunicii să stea cu copiii. M-am îmbrăcat, m-am aranjat și am plecat.
Am petrecut 3 ore în compania oamenilor de vârsta mea. Am râs, am povestit și am mâncat ceva bun. Mi-am încărcat bateriile într-un mod diferit dar foarte plăcut și apoi am plecat spre casă. Dar când am deschis ușa am avut parte de o surpriza minunată!
Niciodată nu voi mai avea un copil atât de mic. Un căpșor care încape în palma mâinii mele. O guriță flămândă care mă caută pe întuneric. Mânuțe mici care mă cuprind. Miros de bebeluș care îmi inundă nările. Niciodată nu vom mai avea o legătură atât de puternică și specială ca acum. Treziri nocturne cu iubire și conectare cu un …