Curaj mami! Ai dat viață unui om, restul e floare la ureche!
A doua sarcină e o experiență cu totul nouă, dar la fel de uimitoare ca și prima. Acum că am depășit perioada grea din primul trimestru, încep să conștientizez tot mai mult ceea ce trăiesc de 18 săptămâni încoace. Mă pregătesc să devin mamă din nou. Mă ajută și burtica devenită vizibilă parcă peste noapte. A doua sarcină e total …
Suntem la munte și e o zi perfectă pentru schi. Soarele strălucește, pârtia e aproape goală, zăpada e minunată, așa cum nu a fost toată iarna. Mă uit cu un zâmbet amar spre partie și apoi mă întorc spre puiul meu care se rostogolește prin neaua pufoasă și realizez că imaginea aceasta îmi e de ajuns. Nu am nevoie de …
Azi aveam multe de făcut dar eu te țin în brațe și dansăm ușor în ritmul inimilor noastre care bat. Și simt cum nu demult băteau ambele în interiorul meu. Îți cunosc ritmul pe de rost și nu o să îl uit vreodată.Azi aveam multe de făcut dar tu ești supărat. Te doare rău o măseluță care încearcă să-ți străpungă …
Dacă m-ai întreba: „de ce ești tristă?” Ți-aș răspunde că nici eu nu mai știu. Sau poate că nu mai vreau să știu. Pentru că dacă aș ști, as încerca să schimb asta. Dar nu mai vreau să încerc. Nu vreau să-mi mai las gândurile să alerge neodihnite în căutarea unor soluții noaptea târziu. Vreau în schimb să îmi îmbrățișez tristețea. Vreau să o accept așa cum e ea și să o trăiesc în liniște.
Apoi întreabă-mă mâine tot ce vrei. Îți voi spune că sunt cea mai norocoasă. Că am o lume în palma mâinii mele când îmi mângâi puiul de om. Că am un milion de stele în priviri când mă uit la tatăl copilului meu iubind fărâma din noi. Întreabă-mă mâine și îți voi spune că am totul, chiar daca sunt și zile când mă simt ca un nimic. Pentru că, vezi tu, lumea e colorată în toate nuanțele și contrastul le ajută să se pună în valoare reciproc.
Am aflat apoi că familia înseamnă mai mult decât o fotografie frumoasă într-un cadru idilic. E un sentiment mai minunat ca o zi caldă de primăvară si mai pur ca un izvor de munte.
Familia înseamnă și lacrimi si frustrare și insomnie și teamă. E un univers întreg în toată complexitatea lui. Familia e cel mai cald loc, dar e mai greu de păstrat ca un fulg de nea în palmă. Familia e contradicția supremă, e legătura care pe cât e de puternica e în același timp efemeră.
Viața mi-a dat o provocare. Să cresc un băiețel care să devină un bărbat bun, onest, cald, dar în același timp puternic, capabil să ocrotească și să susțină într-o zi o familie.
Încă mă gândesc des la această responsabilitate enormă. Puiuțul meu iubit într-o zi va pleca în lume. Sper ca toți cei care-l vor cunoaște să îl placă și să îl trateze frumos. Sper să fie bun și blând mereu dar și ambițios, hotărât și proactiv. Sper să trateze orice femeie cu respect și demnitate, dar și cu tandrețe și căldură. Sper să cucerească lumea și să cunoască fericirea deplină. Și mai sper ca în adâncul inimii lui sa existe întotdeauna dorul de casă. Sper să mai treacă pe la părinți și să îi mai sune. Sper să mai primească cu drag un pupic de la mama, pe lângă cele câteva milioane care îi sunt deja așezați pe obraji.